Ştiu că îţi doreşti să trăim mai departe aşa cum ai ştiut tu să trăieşti.
Cu multă dragoste, Văru’ Gherghel

la un moment dat ne-am supărat că ne sunt ascultate telefoanele (de fapt sunt înregistrate convorbirile, urmând să fie ascultate dacă persoana în cauză prezintă interes). atunci am venit cu o soluţie simplă şi o dau şi azi ca exemplu. se poate lupta împotriva sistemului cu propriile sale arme. dacă un număr suficient de mare de convorbiri prezintă interes, nu se vor găsi resursele necesare pentru a-i urmări pe toţi aceşti cetăţeni. închipuiţi-vă ce s-ar întâmpla dacă 90% dintre utilizatorii de telefonie mobilă ar spune “terorist” în loc de “alo”. supraîncărcarea sistemului ar determina renunţarea la această măsură.
we should be free
am auzit de “asumarea răspunderii” de către Guvern în privinţa
- Codului Civil
- Codului Penal
- legii salarizării unice
- legii pensiilor
- pachetului de legi pt. educaţie
- legii restructurării agenţiilor
1. ce face între timp Parlamentul? parcă acolo se discutau de obicei legile
2. când se va reveni la o normalitate din acest punct de vedere?
3. ce înseamnă, în definitiv, “asumarea răspunderii”? adică, în eventualitatea că ceva nu va merge cum trebuie cu legile menţionate mai sus, cine va fi tras la răspundere şi în ce mod?
dialog imaginar:
-indiferent de pret?
-nu, nu chiar…putina prudenta…viata e viata si nu se compara cu nimic, daca ne e dat sa alegem intr-o cat de mica masura!?