Ştiu că îţi doreşti să trăim mai departe aşa cum ai ştiut tu să trăieşti.
Cu multă dragoste, Văru’ Gherghel
Du-te la blogu' tău!
24 de ani, uşor încurcat de asfalt şi pixeli, viitor jurnalist, actual fotograf, fost paria. Fumător ocazional. Mândru deţinător de pick-up Tesla mai în vârstă decât mine. Amator de concerte în aer liber, cărţi noi şi vin basarabean. P.S. dacă făceam prostii şi nu mă jucam frumos, eram repede expediat de către ceilalţi copii sau de tutorii acestora. aşa că protestam puţin, apoi mă duceam la “blocu” meu. azi simt nevoia să întorc f(r)aza, din drag de gri shmirtzic [at] gmail.comArhiva pentru brot
trăbuia să aibă grijă de membru, de muncitoru’ de jos!
vă amintiţi teroristul de sărbători? ca de obicei, în ciuda nereuşitei atacului, se mobilizează forţe imense şi se cheltuie din greu pentru a ne proteja pe noi, cetăţenii oneşti. a, şi pentru a ne umili, invada viaţa, controla pe toate căile posibile. poftim, ultima găselniţă, deja dispionibilă pentru clienţii liniilor aeriene britanice:
să sperăm că tot muncitoru’ de jos va beneficia de această despuiere publică şi se va gudura de bucurie cetăţenească, pentru o lume mai bună! se spune şi “mulţumesc” la scanare? mulţumi-v-aş!
fuckin’ tree-huggers!
aştept cu nerăbdare ziua în care voi merge în Oser după becuri. nu lămpi – pentru cunoscători – ci becuri. prin toate magazinele au apărut mult-hulitele becuri economice, acum şi în varianta chinezească de 6 lei. nu voi insista pe faptul că toate becurile se ard la fel la fluctuaţii de tensiune, sau că echivalentul de putere nu este deloc echivalent, nici măcar la cele mai scumpe, sau chiorăşti dreq de la ele, sau că trebuie reciclate din cauza mercurului din tub.. nu. mă deranjează doar că structurile supra-naţionale găsesc soluţii ineficiente şi de suprafaţă pentru probleme mult prea grave. cu toţii ştim deja că uniunea va interzice utilizarea becurilor incandescente până în 2012. interzice. ca şi cum problema ar fi la mine, home-user, net-pirate, meat-lover, air-breather. sigur, ca să nu fiu în cele din urmă linşat de o gloată de yoghini chakranăi şi vegetarieni, voi renunţa la becurile normale, dar îmi fac un stoc de pe-acum (un cofrag/două). dar problema nu e la mine, există energie gratuită şi nelimitată, independentă de Rusia şi Orientul Mijlociu.
dacă vedeam o gaură neagră pe cer, mai turnam un pahar de bere
am văzut cândva un documentar la sfârşitul căruia Stephen Hawking era întrebat dacă rasa umană va supravieţui. răspunsul său a fost “poate”, zâmbind. i-am zâmbit şi eu înapoi, avem într-adevăr o “pustie” mare în care să strigăm, dar modelul brot spune că se poate.
e, uite că azi am întrezărit un sfârşit nu tocmai plăcut. cu fiecare zi ce trece văd că se conturează două baricade: cei care ne împing spre Nineteen Eighty-Four şi cei care se opun demersului. subliniez faptul că ne trebuie oameni pentru acel “poate”, dacă lăsăm implicarea pe mâna altora, vor mai fi oameni, dar va muri umanitatea.
purtând aceste lucruri în minte, trec pe la swaMp, unde găsesc:
” 1. Adi
http://www.petitiononline.com/NU666/petition.html
Nicolae, Semneaza petitia te rog si fa o cat de publica poti.
Te rog, Semnati petitia nu fiti captivi in Libertate,
Refuzati
Fiti impotriva pasapoartelor cu cip, si impotriva implantari cu cip
Apropo noile bacnote euro incepand cu 2009 au cip in ele
Sa facem ceva!!!
PROMOVATI VA ROG PETITIA CAT DE MULT PUTETI
2. urla mihaita
CN IMI DA SI MIE FIFA 09?”
am încheiat citatul. desigur, mihăiţă a făcut o glumă, refuz să cred altfel. dar situaţia descrisă prin cele două comment-uri există. cum s-ar zice, ne-o facem cu mâna noastră şi nu prea ne pasă.
în acest moment sunt absolut sigur că Stephen zâmbea ştiind că, de fapt, nu suntem în stare să ne salvăm de noi înşine. nu ştiu, până luni, când revin pe net (da, iau pauze de internet) poate îmi trece starea asta afurisită.
aş prefera să ştiu că mâine se termină lumea şi n-a fost vina noastră. aş ieşi pe terasă la elite cu prietenii şi aş admira cerul cum se rupe în două.
dialog imaginar:
-indiferent de pret?
-nu, nu chiar…putina prudenta…viata e viata si nu se compara cu nimic, daca ne e dat sa alegem intr-o cat de mica masura!?